Părţile de vorbire: partea I
Pronumele
Pronumele personal
Jeg
|
Eu
|
Vi
|
Noi
|
Du
|
Tu
|
Dere
|
Voi
|
Han
|
El
|
De
|
Ei/Ele
|
Hun
|
Ea
|
||
Det/Den
|
· “Acesta/Aceasta” –când este folosit pentru a desemna un lucru menționat anterior sau identificat cu ușurință.
· Subînţeles - când este folosit pentru a identifica o persoană, pentru exprimarea timpului, distanţei sau a vremii
|
||
Formele de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal sunt:
Singular:
|
Plural:
|
meg – mie, ţie
|
oss – nouă, pe noi
|
deg – ţie, pe tine
|
dere – vouă, pe voi
|
ham – lui, pe el
|
dem – lor, pe ei, pe ele
|
henne – ei, pe ea
|
|
den, det – lui, ei, pe el, pe ea
|
>> Continuaţi să citiţi despre pronumele de politeţe, reflexiv, reciproc, relativ ,interogativ, nehotărât, demonstrativ si posesiv
Verbul
Spre deosebire de alte limbi precum franceza sau germana, conjugarea verbelor în norvegiană se face mult mai uşor pentru că nu se ţine cont de persoană si număr. Priviţi următoarele exemple:
å snakke (a vorbi)
|
å hete (a se numi)
|
||
Jeg snakker
|
Eu vorbesc
|
Jeg heter
|
Eu mă numesc
|
Du snakker
|
Tu vorbeşti
|
Du heter
|
Tu te numeşti
|
Han snakker
|
El vorbeşte
|
Han heter
|
El se numeşte
|
Hun snakker
|
Ea vorbeşte
|
Hun heter
|
Ea se numeşte
|
Det / Den snakker
|
* Vorbeşte
|
Det / Den heter
|
* Se numeşte
|
Vi snakker
|
Noi vorbim
|
Vi heter
|
Noi ne numim
|
Dere snakker
|
Voi vorbiţi
|
Dere heter
|
Voi vă numiţi
|
De snakker
|
Ei/Ele vorbesc
|
De heter
|
Ei/Ele se numesc
|
Există diferenţe în conjugare între anumite verbe astfel avem verbe regulate şi verbe neregulate. Pentru o înţelegere mai uşoară a regulilor reţineţi că forma de bază a verbului se obţine adesea prin eliminarea lui „–e” din varianta de infinitiv.
Conjugarea verbelor regulate
Categoria 1
Când baza verbului se termină în două sau mai multe consoane( in exemplul de mai jos -st), Preteritum si Presens perfektum se formează prin baza verb + et/a , cu mici excepţii.
Infinitiv
|
Å kaste
|
A arunca
|
Presens
|
Jeg kaster
|
Eu arunc
|
Preteritum
|
Jeg kastet/kasta
|
Eu aruncasem
|
Presens perfektum
|
Jeg har kastet/kasta
|
Eu am aruncat
|
Categoria 2
Daca forma de baza a verbului se termină într-o consoană (în exemplu –s),Preteritum se obţine adăugând –te ,iar Presens perfektum alăturând un –t.
Infinitiv
|
Å lese
|
A citi
|
Presens
|
Jeg leser
|
Eu citesc
|
Preteritum
|
Jeg leste
|
Eu citisem
|
Presens perfektum
|
Jeg har lest
|
Eu am citit
|
Categoria 3
Pentru forma de infintiv care se termină în o vocală accentuată, Preteritum se formează adăugând la infinitiv –dde şi Presens perfektum prin alăturarea –dd. Desigur există excepţii si pentru această regulă.
Infinitiv
|
Å bo
|
A locui
|
Presens
|
Jeg bor
|
Eu locuiesc
|
Preteritum
|
Jeg bodde
|
Eu locuisem
|
Presens perfektum
|
Jeg har bodd
|
Eu am locuit
|
Categoria 4
Când forma de bază a verbului se termină într-un diftong, litera „v” sau litera „g”, Preteritum se alcătuieşte adăugând –de, iar Presens perfektum prin adăugarea lui –d.
Infinitiv
|
Å leie
|
A închiria
|
Presens
|
Jeg leier
|
Eu închiriez
|
Preteritum
|
Jeg leide
|
Eu închiriasem
|
Presens perfektum
|
Jeg har leid
|
Eu am închiriat
|
Conjugarea verbelor neregulate
Această grupă de verbe nu urmează reguli în conjugare, astfel unica metodă pentru a le folosi e să fie memorizate toate variantele.
Mai jos regăsiţi o listă cu verbe neregulate:
Infintiv-Presens-Preteritum(Perfect simplu)
- Presens perfektum (Perfect compus)
|
|
a deveni
|
å bli - blir - ble – har blitt
|
a arde
|
å brenne - brenner - brant -har brent
|
a merge/a călători
|
å dra - drar - dro -har drat
|
a bea
|
å drikke - drikker - drakk -har drukket
|
a muri
|
å dø - dør - døde -har dødd
|
a găsi
|
å finne - finner - fant -har funnet
|
a înţelege
|
å forstå - forstår - forsto -har forstått
|
a spune
|
å fortelle - forteller - fortalte -har fortalt
|
a continua
|
å fortsette - fortsetter - fortsatte -har fortsatt
|
a primi
|
å få - får - fikk -har fått
|
a da
|
å gi - gir - ga(v) -har gitt
|
a face
|
å gjøre - gjør - gjorde – har gjort
|
a se numi
|
å hete - heter - het -har hett
|
a ajuta
|
å hjelpe - hjelper - hjalp -har hjulpet
|
a veni
|
å komme - kommer - kom -har kommet
|
a râde
|
å le - ler - lo -har led
|
a (se)pune
|
å legge - legger - la -har lagt
|
a minţi
|
å ligge - ligger - lå -har ligget
|
a întâlni
|
å møte - møter - møtte -har møtt
|
a întâlni
|
å treffe - treffer - traff -har truffet
|
a vedea
|
å se - ser - så -har sett
|
a vinde
|
å selge - selger - solgte -har solgt
|
a seta
|
å sette - setter - satte -har satt
|
a spune
|
å si - sier - sa -har sagt
|
a şedea
|
å sitte - sitter - satt -har sittet
|
a scrie
|
å skrive - skriver - skrev -har skrevet
|
a dormi
|
å sove - sover - sov -har sovet
|
a întreba
|
å spørre - spør - spurte -har spurt
|
a sta
|
å stå - står - sto(d) -har stått
|
a cânta
|
å synge - synger - sang -har sunget
|
a lua
|
å ta - tar - tok -har tatt
|
a alege
|
å velge - velger - valgte –har valgt
|
a cunoaşte
|
å vite - vet - visste –har visst
|
a fi
|
å være - er - var – har vært
|
Articolul
Articolul este corespunzător unui substantiv şi poate fi hotărât sau nehotărât. În privinţa poziţiei, articolul nehotărât se găseşte în faţa substantivului, iar cel hotărât este terminaţia acestuia. Articolul nehotărât este de trei feluri la singular: en – masculin, ei – feminin, et – neutru, iar pentru plural nu există articol nehotărât. Pentru substantivele cu articol nehotărât en, articolul hotărât va fi –en, respectiv et va fi –et , iar pentru ei va fi –a. Pentru plural avem în general articolul –ene, indiferent de genul substantivului, cu diferite excepţii, menţionate în partea de vorbire următoare şi anume substantivul.
Substantivul
La fel ca în limba romană exista trei genuri de substantive: masculin (hankjønn), feminin (hunkjønn) şi neutru (intetkjønn). În continuare vom vedea cum se declină un substantiv în funcţie de număr şi prezenţa articolului, deşi mai există declinarea în funcţie de caz(nominativ,genitiv,dativ). Abordarea noastră va fi a celor în cazul nominativ.
Pentru substantivele masculine
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
en -
|
- en
|
Plural
|
- er
|
- ene
|
Exemplu: gutt = băiat
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
en gutt
|
gutten
|
Plural
|
gutter
|
guttene
|
Excepţii:
En mann – mannen – menn – mennene – un bărbat – bărbatul – bărbaţi –bărbaţii
En bror – broren – brødre – brødrene = un frate – fratele – fraţi – fraţii
En politiker – politikeren – politikere – politikerne = un politician – politicianul – politicieni – politicienii
Pentru substantivele feminine
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
ei/en -
|
- a
|
Plural
|
- er
|
- ene
|
Exemplu: jente=fată
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
ei jente
|
jenta
|
Plural
|
jenter
|
jentene
|
Excepţii:
Ei søster – søstera – søstre – søstrene = o soră – sora – surori –surorile
En/ei bok – boken/boka – bøker – bøkene = o carte – cartea – carţi – cărţile
En/ei hånd – hånda – hender – hendene = o mână – mâna – mâini – mâinile
De reţinut: se acceptă de asemenea folosirea articolului nehotărât en în loc de ei, astfel putem avea ei jente şi en jente.
Pentru substantivele neutre
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
et -
|
- et
|
Plural
|
-
|
- ene/-a
|
Exemplu: hus = casa
Art. nehotărât
|
Art. hotărât
|
|
Singular
|
et hus
|
huset
|
Plural
|
hus
|
husene
|
Excepţii:
Et tre – treet – trær – trærne = un copac – copacul – copaci – copacii
Et barn – barnet – barn – barna = un copil – copilul – copii – copiii
Adjectivul
Adjectivele se declină şi ele după gen, număr şi articol. În următorul tabel avem o regulă des intalnită, dar există şi excepţii.
Singular cu art. nehotărât
|
Singular cu art. hotărât
|
Plural
cu art. nehotărât
|
Plural cu art. hotărât
|
|
Masculin/ Feminin
|
-
|
-e
|
-e
|
-e
|
Neutru
|
t
|
-e
|
-e
|
-e
|
pen = frumos
|
Singular
cu art. nehotărât
|
Singular cu art. hotărât
|
Plural
cu art. nehotărât
|
Plural
cu art. hotărât
|
Masculin
|
en pen billen
|
den pene bilen
|
pene biler
|
de pene bilene
|
Feminin
|
ei pen dør
|
den pene døra
|
pene biler
|
de pene bilene
|
Neutru
|
et pent hus
|
det pene huset
|
pene biler
|
de pene bilene
|
În limba română aceste cuvinte au alt gen: en bil = o maşină, ei dør = o uşă, et hus = o casă.
Dacă substantivul este la plural, adjectivul va primi terminaţia –e, indiferent daca este la forma hotărâtă sau nehotărâtă.
În prezenţa articolelor hotărâte: den pentru masculin şi feminin, det pentru neutru, adjectivul primeşte terminaţia –e.
Poziţie
|
Exemplu
|
Funcţie de
|
Adjectiv + Substantiv
|
en liten gutt = un baiat mic
|
Atribut
|
Substantiv+Verb+ Adjectiv
|
Dette huset er rødt = Această casă este roşie.
|
Nume predicativ
|
AdjectivuI cu funcţie de nume predicativ apare după verbe precum å være = a fi, å bli = a deveni , å hete = a se numi iar când are funcţie de nume predicativ, adjectivul se acorda cu substantivul subiect din propoziţie.
Gradele de comparaţie ale adjectivului sunt pozitiv, comparativ si superlativ.
Comparativ = adj. + terminaţia –ere
Superlativ = adj. + terminaţia –est
Astfel pentru adjectivul stor = mare, avem comparativ storere, iar superlativul storest.
Numeralul
Mai jos gasiţi un tabel cu numeralul cardinal si ordinal în limba norvegiană si traducerea celui ordinal în limba română. Pentru pronunţie vizionaţi videoclipul numere şi ţări.
Numar
|
cardinal
|
ordinal
|
|
1
|
én, ei, ett
(depinzând de genul folosit)
|
først(e)
|
primul, prima
|
2
|
to
|
annen, andre
|
al doilea, a doua
|
3
|
tre
|
tredje
|
al treilea, a treia
|
4
|
fire
|
fjerde
|
al patrulea, a patra
|
5
|
fem
|
femte
|
al cincilea, a cincea
|
6
|
seks
|
sjette
|
al şaselea, a şasea
|
7
|
sju , syv
|
sjuende , syvende
|
al şaptelea, a şaptea
|
8
|
åtte
|
åttende
|
al optulea, a opta
|
9
|
ni
|
niende
|
al nouălea, a noua
|
10
|
ti
|
tiende
|
al zecelea, a zecea
|
11
|
elleve
|
ellevte
|
al unsprezecelea, a unsprezecea
|
12
|
tolv
|
tolvte
|
al doisprezecelea, a douăsprezecea
|
13
|
tretten
|
trettende
|
al treisprezecelea, a treisprezecea
|
14
|
fjorten
|
fjortende
|
al paisprezecelea, a paisprezecea
|
15
|
femten
|
femtende
|
al cincisprezecelea, a cincisprezecea
|
16
|
seksten
|
sekstende
|
al şaisprezecelea, a şaisprezecea
|
17
|
sytten
|
syttende
|
al şsaptesprezecelea, a şaptesprezecea
|
18
|
atten
|
attende
|
al optsprezecelea, a optsprezecea
|
19
|
nitten
|
nittende
|
al nouăsprezecelea, a nouăsprezecea
|
20
|
tjue , tyve
|
tjuende , tyvende
|
al douăzecilea, a douăzecea
|
21
|
tjueén , énogtjue
|
tjueførst(e) , énogtyvende
|
al douăzeci şi unulea, a douăzeci şi una
|
30
|
tretti , tredve
|
trettiende , tredevte
|
al treizecilea, a treizecea
|
40
|
førti , førr
|
førtiende
|
al patruzecilea, a patruzecia
|
50
|
femti
|
femtiende
|
al cincizecilea, a cincizecia
|
60
|
seksti
|
sekstiende
|
al şaizecilea, a şaizecia
|
70
|
sytti
|
syttiende
|
al şaptezecilea, a şaptezecia
|
80
|
åtti
|
åttiende
|
al optzecilea, a optzecia
|
90
|
nitti
|
nittende
|
al nouăzecilea, a nouăzecia
|
100
|
hundre (et hundre)
|
hundrede
|
al o sutălea, a (o) suta
|
150
|
hundreogfemti
|
hundreogfemtiende
|
al o sută cincizecilea, a o sutăcincizecia
|
200
|
to hundre
|
to hundrede
|
al două sutelea, a două suta
|
1.000
|
tusen (et)
|
tusende
|
al o mielea, a (o) mia
|
1.000.000
|
million (en)
|
millionte
|
al (un) milionulea, a milioana
|
1.000.000.000
|
milliard (en)
|
milliardte
|
al (un) miliardulea, a miliarda
|
Partea a -II-a cu restul părţilor de vorbire.